We crave what we can't have. Why?
Știi cum e să vezi o persoană și să fi conștient că ea e tot ceea ce ai vrea tu să fii vreodată? Ea îți stăpânește idealurile și îți deține visurile, deși n-a făcut nimic să ajungă la ele. Tu doar o privești și îți dorești să cadă ca să nu mai fi nevoită să o vezi acolo unde presupuneai că vei ajunge. E un gând egoist și păcătos, dar totuși nu te poți abține. Poate n-ai muncit îndeajuns sau nu ai avut noroc, nu conteză, n-ai reușit și cu asta basta, ești nevoit să trăiești cu eșecul.
Și în timp ce persoana respectivă își savurează viața tu ți-o irosești pe a ta gândind încontinuu scenarii care încep cu „Ce ar fi fost dacă...?”. Te întrebi „De ce?” și deși nu vrei să îl învinovățești pe Dumnezeu în subconștientul tău o faci. Un lucru oribil, dar de care nu poți scăpa până nu vezi persoana aceea coborâtă de pe podiumul tău. Așa că alegi să faci un păcat și mai mare, să îți îndrepți furia spre persoana respectivă care nu are nici măcar o vină. Până când îți dai seama e prea târziu, deja te-ai transformat în umbra a ceva ce ai fost odată. Se numește gelozie, pentru că oamenii nu pot trăi dacă curtea vecinului e mai bine amenajată.
Mi-e silă de tot ceea ce văd, până și de mine.
Melissa.
Știi cum e să vezi o persoană și să fi conștient că ea e tot ceea ce ai vrea tu să fii vreodată? Ea îți stăpânește idealurile și îți deține visurile, deși n-a făcut nimic să ajungă la ele. Tu doar o privești și îți dorești să cadă ca să nu mai fi nevoită să o vezi acolo unde presupuneai că vei ajunge. E un gând egoist și păcătos, dar totuși nu te poți abține. Poate n-ai muncit îndeajuns sau nu ai avut noroc, nu conteză, n-ai reușit și cu asta basta, ești nevoit să trăiești cu eșecul.
Și în timp ce persoana respectivă își savurează viața tu ți-o irosești pe a ta gândind încontinuu scenarii care încep cu „Ce ar fi fost dacă...?”. Te întrebi „De ce?” și deși nu vrei să îl învinovățești pe Dumnezeu în subconștientul tău o faci. Un lucru oribil, dar de care nu poți scăpa până nu vezi persoana aceea coborâtă de pe podiumul tău. Așa că alegi să faci un păcat și mai mare, să îți îndrepți furia spre persoana respectivă care nu are nici măcar o vină. Până când îți dai seama e prea târziu, deja te-ai transformat în umbra a ceva ce ai fost odată. Se numește gelozie, pentru că oamenii nu pot trăi dacă curtea vecinului e mai bine amenajată.
Mi-e silă de tot ceea ce văd, până și de mine.
No comments:
Post a Comment
Nothing haunts us like the things we don't say.