Desfătare

          "Mon cœur? Il est à prendre
           Comme tout cœur d'enfant.
           Il n'est pas à comprendre
           C'est un cœur cerf-volant."

        Inima și rațiunea nu sunt întodeauna în relații amicale. Întrebările și îndoielile nu vor înceta niciodată să răsară în cele mai nepotrivite momente. Nu se vor sătura nicicând să tragă de persoana ta în toate părțile, să îi ceară explicații pe care nu le deține și să-i sufle în față toate posibilele eșecuri.
        Vreau să închid ochii pentru o secundă, iar mintea mea să nu conceapă absolut nimic. Aparent ușor de îndeplinit, însă probabil imposibil. Creierul uman nu-și încetează flecărelile nici în somn. Și, totuși, vreau un moment de liniște, în care să nu-mi tremure concepțiile sau să se încline vreun taler. Vreau să pocnească cineva din degete și universul să amuțească. Vreau să mă plimb printre statui, admirând, fără să aduc vreuna la viață. Pentru asta trebuie să trișez.
        „Ce gândire prostească are fata asta!” veți spune. Vă dau dreptate. Judecata mea e defectă, s-a pierdut pe undeva prin străfunduri și s-a alterat. Un cunoscut i-a furat scaunul la masa deciziilor, oferindu-i unul de-o influență neînsemnată. De atunci dau prin gropi, fiind condusă pe o rută distrugătoare de o inimă cu nevoi.
        Însă, lăsând la o parte urmările, mi-am îndeplinit scopul.

                                                                                 Melissa.