"She is too fair, too wise, wisely too fair
To merit bliss by making me despair:
She hath forsworn to love, and in that vow
Do I live dead that live to tell it now."
Cumva te-ai strecurat în visele mele și mi-ai furat scena. O singură reprezentație, ai promis. O singură oră în care să te ascult și să consider tot ceea ce ai de oferit, fără să mă gândesc la toate acele lucruri oribile care-ți sunt legate de coadă. Cumva am consimțit și m-am așezat în al doilea rând, prea înfricoșată să ma aflu în primul și prea curioasă să mă stabilesc mai în spate. Întreaga lume părea că s-a evaporat, lăsându-ți lumina reflectoarelor și grandoarea spectacolului, un spectacol numai pentru mine. Culorile dansau jucăuș pe chipul tău, conturând sclipirea oceanelor nemuritoare, otrăvind ființa mea cu promisiuni nefaste, deghizate în piese de puzzle rătăcite.
Mi-ai dezvăluit un mit îndepărtat de realitate, neștiut de muritorii de rând, o poveste fantastică, prezentată de nenumărate ori de profesoara mea de literatură, o femeie spectaculoasă, formatoare de caractere.
La începuturile universului trăiau pe pământ ființe androgine, de formă sferică, compuse dintr-un bărbat și o femeie lipiți spate în spate. Zeii, temându-se de puterea nemărginită a androginilor și minunile care le puteau înfăptui, au hotărât să-i despartă. Jumătățile, astfel separate, piereau rând pe rând de nefericire și de dor. Pentru a nu-și pierde supușii, zeii l-au conceput pe Eros, zeul iubirii, oferindu-le oamenilor un motiv pentru a exista. De atunci, cele două jumătăți se caută una pe cealaltă, iar dacă se regăsesc formează ființa perfectă de odinioară.
- Mitul Androginului, mi-ai șoptit. Povestea noastră.
Melissa.

No comments:
Post a Comment
Nothing haunts us like the things we don't say.